DEZINFECTIA

DEZINFECŢIA este o metodă de decontaminare care distruge în proporţie de 99-99,9% formele vegetative ale microorganismelor.

I. Mijloace fizice

1. Prin căldură	uscată	flambarea
		incinerarea
	umedă	pasteurizarea
		fierberea

Flambarea este utilizată în laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale în recipiente cu alcool este INTERZISĂ.

Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare, reziduuri septice de la săli operatorii, cabinete de tratament, piese anatomice, cadavrele animalelor de laborator.

Pasteurizarea: metodă de dezinfecţie a lichidelor, la 55-95⁰C.

Dezinfecţia prin spălare la 60-95⁰C - căldură umedă + detergent (lenjerie, veselă, sticlărie de laborator, instrumente)

Fierberea în apă la 100⁰C, abur 100⁰C: distruge în 10-20' formele vegetative ale microorganismelor patogene şi unele forme sporulate mai puţin rezistente.

Este utilizată pentru alimente, apă.

Se pot adăuga substanţe care ridică punctul de fierbere (carbonat de sodiu - pentru lenjerie).

Dezinfecţia prin călcare cu aburi - distruge formele vegetative în 5-10 secunde, iar sporii în 50 secunde.

2. Raze U.V.

Indicaţii: - suprafeţe netede

- încăperi: boxe de laborator, săli de operaţie

Se utilizează lămpi pentru dezinfecţie, cu tuburi de 15-30 W cu radiaţie directă (fără prezenţa omului) sau radiaţie indirectă.

Temperatura mediului trebuie să fie de 15-30⁰, umiditatea de max. 60%; dezinfecţia este precedată de curăţenie.

II. Mijloace chimice

1. Factori care influenţează comportarea dezinfectantelor

spectrul şi puterea germicidă

numărul iniţial de bacterii pe suportul tratat

natura suportului

accesibilitatea dezinfectantelor la bacterii (forma, metoda de aplicare şi gradul de curăţenie al suporturilor)

temperatura

concentraţia

volumul

pH-ul

timpul

stabilitatea în timp

prezenţa materialelor inactive (apa dură, materia organică, pluta, materialele sintetice, săpunurile şi detergenţii anionici)

2. Criterii de alegere

eficacitatea

uşurinţa în preparare, aplicare şi stocare

economicitatea

lipsa corozivităţii şi a efectelor distructive

3. Reguli generale de utilizare

completează curăţenia, dar nu înlocuieşte sterilizarea

e condiţionată de o curăţenie riguroasă prealabilă

se aplică numai când nu e posibilă dezinfecţia prin căldură umedă

se utilizează un număr scăzut de dezinfectante cu spectru larg bactericid şi virulicid

în focar se utilizează înaintea curăţeniei

în condiţii de protecţie a muncii

HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)

1. Substanţe care eliberează clor

1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.

Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.

Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-35⁰C

Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ)

1-1,5; 2, 4, 5, 10%

Indicaţii:

dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi): soluţie 20 g‰

dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰

recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere: soluţie 50-100 g‰

excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii

Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.

Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.

1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)

Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii mari distruge M. tuberculosis.

Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (05; 1, 2 %)

Indicaţii:

dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor

pereţi: sol. 20 g‰

pavimente: 20 g‰

muşamale, huse din material plastic: soluţie 10-20 g‰

dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰

dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'

dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil

termometre: soluţie 10 g‰.

Soluţia se schimbă la 12h.

dezinfecţia mâinilor: 5 g‰

Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.

Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.

Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de clorura de var).

2. Substanţe care eliberează iod

2.1.Septosolul - iodofor

Acţiune: germicidă (bactericidă, virulicidă, fungicidă). Efect scăzut în prezenţa sângelui, puroiului.

Concentraţii: - soluţie 10% (apă distilată) - antiseptic

- soluţie 5% - dezinfectant

Indicaţii:

antiseptic: pentru mâini , 5%

dezinfecţia

suprafeţelor (mese de operaţii, de pansamente, ginecologice): soluţie 5%

instrumentarului medical nemetalic (sonde, catetere) înainte de curăţare şi sterilizare): soluţie 5%

Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor; foarte rar, hipersensibilitate la iod.

2.2.Wescodyne

Acţiune: germicidă cu efect asupra florei microbiene gram pozitivă şi gram negativă, faţă de bacili, spori, viruşi.

Concentraţii: 45 ml/10l apă = 75 ppm iod liber

90 ml/10l apă = 150 ppm iod liber

180-200 ml/10l apă = 300 ppm iod liber

Indicaţii:

termometre: ştergere cu soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber

instrumentar: baie în soluţie 20ml Wescodyne + 20g nitrat de sodiu + 1l apă

mănuşi de cauciuc, muşamale, tuburi de plastic: imersie 10' în soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber

suprafeţe din săli de operaţie (mese, paviment): ştergere, pulverizare cu soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber

Nu se amestecă cu săpun sau detergenţi.

Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor; foarte rar, hipersensibilitate la iod.

ALDEHIDE

Formolul = soluţie de aldehidă formică 40%

Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24h

Factori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-30⁰C.

Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.

Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.

a) Pulverizarea

concentraţia soluţiei:2-5%

soluţie 2% = 50 ml formol 40% + 950 ml apă

soluţie 5% = 125 ml formol 40% + 875 ml apă

timp de contact: 6-24h

temperatura 22⁰C, umiditatea relativă 80-90%

etanşeizarea încăperilor

b)Vaporizarea

etanşeizare

acoperirea prizelor, aparatelor electrice

aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblic

încăperi încălzite, min. 22⁰C

după 6-24h, aerisire 2-4h

pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac, jumătate din cantitatea de formol, timp de 3h

concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m³ aer

a = concentraţia în grame aldehidă formică/m³ aer

b = concentraţia în grame aldehidă formică în formolul comercial

x = cantitatea de formol în ml

c) Înmuierea

pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform

concentraţia: 2%

timp: 2-3h

Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură până la 10⁰C.

Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii.

TENSIDE DE SINTEZĂ

1.Bromocet = soluţie 20%

Acţiune:

bactericid cu efect asupra florei microbiene gram pozitive şi unii gram negativi

nu acţionează asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa

fungicid

Concentraţie:

1‰ = 5 ml sol. Bromocet 20% la 1l apă

2‰ = 10 ml sol. Bromocet 20% la 1l apă

Indicaţii:

pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire

pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare

mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare

receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere

veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30', după spălare

chiuvete: 2‰

salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare

Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi anionici

Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase.

2.TEGO 103 G

Acţiune: în diluţie 1:100

bactericid (18-21⁰C) asupra Staf. auriu, Corynebacterium diphteriae, E.coli, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, M. tuberculosis;

fungicid (Candida).

Concentraţie: sol. 1% = 10 ml TEGO + 990 ml apă

Indicaţii:

pavimente, pereţi, mobilier, aparate telefonice, jucării, mijloace auto, salvări - timp de contact min.10'

veselă - imersie 10'

După dezinfecţie, clătire cu apă.

Toxicitate: D.L. = 3g/kg corp

3. TEGO 103 S

Acţiune:

bactericid, la 18-21⁰C

1-15' distruge germenii G +, G -

1 h distruge M. tuberculosis

fungicid (Candida)

Concentraţie:

sol. 1% = 10 ml TEGO + 990 ml apă

sol. 2% = 20 ml TEGO + 980 ml apă

Indicaţii:

instrumente înainte de curăţat şi sterilizat

antiseptic tegumentar - soluţie 2%

COMPUŞI ORGANO-MERCURICI

1. Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)

Acţiune:

bactericid, fungicid

Concentraţie:

sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă

sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă

Indicaţii:

suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere

instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰

Toxicitate: crescută

Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern = Fenosept.

COMPUŞI FENOLICI

1. Vesfene 256

Acţiune:

spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-

fungicid

în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis

Concentraţie:

sol. 0,4% = 32 g Vesfene 256 la 7,5 l apă

sol. 10% = 100 g Vesfene 256 la 900 ml apă

Indicaţii:

suprafeţe - sol. 0,4% prin ştergere, pulverizare

spaţii: soluţie 10%

ALTE DEZINFECTANTE

1. Clorhexidina - spray

Acţiune:

antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin intensă)

Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizare

Indicaţii:

asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator

asepsia zonei cutanate în care se face injecţia

dezinfecţia plăgilor

Observaţie: e incompatibil cu săpunul.

Toxicitate:

reacţii de sensibilizare a pielii

dermite de contact

interzis în chirurgia O.R.L.

2. Dezinfectante preparate în spital

a) Deroform

Formula:

detergent	800 g
carbonat de Na	300 g
formol 40%	250 g
apă	100 l

Acţiune: virulicid, bactericid

Concentraţie: ca atare

Indicaţii: dezinfecţia lenjeriei, alternativ cu cloramina.

Cantitatea necesară: 4l/1 kg lenjerie.

Timp de contact:

2h la temperatura de 20-24⁰C

1h la temperatura de 40-50⁰C

Toxicitate: nu

b) Hidrox

Formula:

hidroxid de sodiu	80-100 g
Dero	100 g
apă	10 l

Acţiune: bactericid, virulicid.

Concentraţie: ca atare.

Indicaţii: pavimente, prin ştergere.

Toxicitate: iritant.

CONTROLUL EFICACIŢĂŢII DEZINFECŢIEI CHIMICE

1.Metoda bacteriologică

Condiţii de igienă:

aeromicroflora

suprafeţe

lenjerie

utilaje din blocuri alimentare

Flora microbiană se determină anterior şi posterior dezinfecţiei.

Flora bacteriană:

se prelevează prin ştergere cu tampon umezit pe suprafaţa delimitată (pereţi, mese, pat)

pentru aeromicrofloră se utilizează metode sedimentării Koch în plăci Petri

După termostatarea prelevatului se determină

numărul total de germeni

prezenţa E.coli, proteus, Stafilococ hemolitic

În săli de operaţie, naştere, saloane de nou-născuţi, sugari, prematuri, laboratoare de soluţii perfuzabile, biberonerii nu se admite prezenţa bacteriilor amintite, iar numărul total de germeni nu trebuie să depăşească normele.

2.Altă metodă: supunerea unor tulpini bacteriene test operaţiei de dezinfecţie în focare de boli infecţioase.

Pentru infecţii intestinale se folosesc culturi de E.coli (tulp. Bruxelles) puţin patogen.

Pentru infecţiile respiratorii se folosesc culturi de Stafilococ auriu (tulpina Oxford), care e mai rezistent decât Stafilococul hemolitic.

După dezinfecţie, testele bacteriologice se pun în plicuri de pânză sterilă, aşezate în plăci Petri pentru aeromicrofloră sau în părţile profunde ale lenjeriei, se termostatează pe medii adecvate. O bună dezinfecţie distruge flora în proporţie de 99-99,9%.

UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ

1. Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:

pulverizare formol 3-5%

vaporizare formol 5 g/m³

nebulizare Vesfene 10%

Anterior, curăţenie generală:

îndepărtarea prafului, spălare, ştergere umedă

ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2%

ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1%

2. Dezinfecţia bolcurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic prin:

ştergerea lămpilor cu dezinfectante

ştergerea meselor operatorii cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO

ştergerea mobilierului, suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2%

săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%

3. Cabinete stomatologice:

ventilaţie

formolizare de două ori pe săptămână

spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰

ştergerea mobilierului, a pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1%

dezinfecţia instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰

4. Dezinfecţia autosanitarelor:

ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%

ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰

5. Dezinfecţia mâinilor:

spălare cu apă şi săpun

alcool etilic 70⁰

fenosept 0,1‰

6. Dezinfecţia lenjeriei:

imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-2h

limpezire în soluţie de clorură de var 1-2%

deroform, 1-2h

7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele:

pulverizare formol 3-5%

vapori de aldehidă formică

8. Veselă, tacâmuri:

30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰

fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%

9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută):

volum egal de cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h

clorură de var pulbere 200-400g/kg

10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu:

clorură de var 10%

lapte de var 20%

creolină, crezol 5-10%

11. Cadavre:

incinerare

învelite în pături îmbibate cu cloroform 5%, var cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un strat de clorură de var şi pulbere

12. Fântâni:

clorură de var, 1-2g clor activ = 4-8g clorură de var 25%/m³ apă, până la 15-20 g/m³ în epidemiile hidrice, inundaţii

după 2-3 ore, fântâna se goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul de clor dispare.

Norme tehnice privind efectuarea sterilizării şi păstrarea sterilităţii obiectelor şi materialelor sanitare

1. PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI A MATERIALELOR PENTRU STERILIZARE

1.1.Curăţirea minuţioasă prin:

1.1.1. înmuierea timp de 8-15 minute

în apă rece sau apă cu adaos de amoniac sau carbonat de sodiu în concentraţie de 1-2%;

seringile folosite la injecţii cu substanţe uleioase se degresează cu neofalină.

1.1.2. spălare cu apă călduţă şi carbonat de sodiu 1-2%

1.1.3. clătirea abundentă

1.2. Aranjarea truselor şi pachetelor pentru sterilizare trebuie să asigure:

pătrunderea uniformă a agentului sterilizant în interiorul truselor şi pachetelor (evitarea presării materialelor moi în recipientele utilizate);

evitarea degradării materialelor;

evitarea posibilităţilor de contaminare a conţinutului trusei, în momentul scoaterii din aparat şi în continuare.

1.3.Precauţii generale. Pregătirea instrumentelor şi materialelor pentru sterilizat se face în spaţii bine precizate. Periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la curăţire se spală şi se decontaminează cu soluţii clorigene sau prin fierbere.

2. MIJLOACE CURENTE ŞI MODUL DE STERILIZARE

Sterilizarea la autoclave şi etuve (cuptoare cu aer cald) se efectuează numai de către persoane instruite de SIAM, FIRAM, ACIRAM, cu respectarea tuturor prevederilor cuprinse în cartea tehnică a fiecărui aparat.

Presiunile, temperaturile şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării, în funcţie de aparat.

2.1.Sterilizarea la autoclave

Autoclavele pot fi folosite pentru sterilizarea materialelor textile, a instrumentelor, seringilor, obiectelor de sticlă, materialelor de cauciuc şi a altor materiale care nu se deteriorează prin tratamentul termic respectiv.

Personalul care efectuează sterilizarea la autoclav trebuie să asigure:

deschiderea colierelor casoletelor şi orificiilor cutiilor cu mănuşi înainte de introducerea în autoclav şi închiderea lor imediată, la scoatere;

respectarea timpilor ciclului de sterilizare (încălzire, purjare, sterilizare, uscare) potrivit cărţii tehnice a fiecărui aparat, a performanţelor reale ale aparatului şi fiecărui tip de încărcătură.

Pentru a se asigura o bună circulaţie a aburului în timpul sterilizării este recomandabil ca seringile şi cutiile cu instrumente sau materiale de cauciuc să fie în autoclav pe rafturi sau în navete de sârmă.

Pentru asigurarea unei bune evacuări a aerului din autoclav, după terminarea timpului de încălzire, se va urmări realizarea corectă a tuturor purjărilor conform indicaţiilor din cartea tehnică a fiecărui aparat. Se va atrage atenţia că purjările la autoclavul (vertical) cu pereţi dubli se efectuează prin robinetul montat la baza autoclavului, până la ieşirea aburului în jet continuu, fără picături.

2.2.Sterilizarea la etuve (cuptoare cu aer cald - pupinele) se efectuează la temperatura de 180⁰C, timp de o oră de la atingerea acestei temperaturi sau 160⁰C timp de 2 ore.

Ciclul complet al unei sterilizări are trei timpi:

încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare;

menţinerea temperaturii realizate în tot timpul indicat pentru sterilizare;

răcirea aparatului.

În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă aparatul la temperaturi peste 80⁰C.

Sterilizarea la etuve se foloseşte pentru obiecte metalice sau de sticlă.

Personalul care efectuează sterilizarea la cuptorul cu aer cald trebuie să asigure aşezarea materialelor astfel încât aerul să circule uşor între obiecte, respectând planurile delimitate prin rafturi. Este interzisă scoaterea rafturilor.

2.3.Sterilizarea apei pentru spălare chirurgicală, se efectuează în autoclave pentru sterilizarea apei, potrivit instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5kgf/cm² şi un timp de sterilizare de 30 de minute.

Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spălătorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie nu va depăşi 20m;

b) sunt admise numai conducte fără mufe;

c) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul de distribuţie (cu interzicerea coturilor în formă de “U” sub nivelul conductei);

d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.

2.4.Sterilizarea cu trioximetilen

Pentru sonde care nu pot fi autoclavate, utilizate în urologie, şi pentru cistoscoape se recomandă sterilizarea cu trioximetilen în etuve Janet metalice, în următoarele condiţii:

asigurarea umidităţii necesare acţiunii formaldehidei prin introducerea a 3-5ml apă pe un tampon de vată;

asigurarea unei temperaturi de 60⁰C prin introducerea cutiei Janet într-o etuvă ITM de 100 dm³.

În aceste condiţii, timpul maxim de sterilizare este de 3¹/₂ h.

După efectuarea sterilizării, formolul din cutie se neutralizează prin introducerea pe acelaşi tampon de vată a unei cantităţi de 2 ml amoiniac 5% cu un timp de contact de 30 minute.

Obiectele astfel sterilizate, înainte de a fi utilizate, se spală de reziduuri prin 5 clătiri în apă sterilă.

2.5.Decontaminarea prin fierbere prelungită a seringilor, a unor instrumente de mică chirurgie şi a unor materiale de cauciuc.

În situaţia când unitatea nu dispune de aparatură de sterilizare, cu aprobarea centrului sanitaro-antiepidemic, se pot admite, ca metode de decontaminare, fierberea seringilor, a instrumentelor de mică chirurgie, a unor materiale de cauciuc etc. timp de minimum 30 minute.

Se pot utiliza fie fierbătoare electrice, fie cutii de instrumente pentru care se foloseşte sursă exterioară de căldură, reglând astfel această sursă încât fierberea să se poată efectua pe toată perioada timpului recomandat.

Condiţii de eficacitate:

Pregătirea instrumentelor şi materialelor potrivit indicaţiilor de la pct.1;

După aranjarea materialelor, se toarnă apă suficientă pentru a acoperi în întregime instrumentele sau materialele pe toată durata fierberii, se aşează capacul uşor întredeschis (înclinat) şi se dă drumul la sursa de căldură; apa folosită trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate;

Timpul de fierbere se calculează din momentul când apa dă în clocot şi trebuie să fie de minimum 30 minute;

După fierbere, cutia, având capacul întredeschis, se scurge astfel încât apa să se evacueze într-o singură direcţie pentru a nu contamina interiorul după ce a atins marginile recipientului; apoi se închide capacul printr-o mişcare de translaţie.

Trusele astfel pregătite pot fi utilizate timp de 2 ore, dacă rămân acoperite şi dacă extragerea instrumentelor s-a făcut cu respectarea tehnicilor aseptice.

3. MENŢINEREA STERILITĂŢII ŞI RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICĂ ASEPTICĂ

Pentru menţinerea sterilităţii obiectelor şi materialelor sterilizate este necesar să se asigure etanşeitatea containerelor cu sterile, păstrarea acestora până la distribuţie în depozite de sterile sau în locurile cu această destinaţie, în dulapuri închise întreţinute în perfectă stare de curăţenie. În aceste locuri este interzisă depozitarea sau păstrarea altor materiale.

Durata de valabilitate a sterilelor este de 24 ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii containerului închis.

Imediat după sterilizare, pe cutii, caserole sau alte tipuri de ambalaje se aplică banderolă de hârtie (care se rupe cu ocazia deschiderii, înainte de folosire). Banderola va cuprinde următoarele date:

ziua şi ora sterilizării;

conţinutul ambalajului;

aparatul la care s-a sterilizat şi numărul ciclului din tura respectivă;

indicativul persoanei care a sterilizat.

Aceste date se înscriu în registrul tipizat pentru evidenţierea activităţii staţiei de sterilizare.

4. METODE DE AUTOCONTROL A EFICIENŢEI STERILIZĂRII

4.1.Aprecierea calităţii curăţirii instrumentelor:

ştergerea acestora cu o compresă curată (uscată sau umectată cu alcool etilic 70%) încărcată pe o pensă adecvată. Compresa utilizată trebuie să rămână complet curată.

4.2.Aprecierea funcţionării aparatelor:

testul cu glucoză şi citrat de sodiu pentru controlul sterilizării la autoclav

testul cu acid benzoic indică temperatura atinsă la un moment dat şi în locul din autoclav în care a fost plasat testul.

5. STERILITATEA - NORME

5.1.Controlul microbiologic al personalului sanitar

Controlul tegumentelor

până la 40 germeni/mână

nu se admit: coci enteropatogeni, Proteus, Stafilococ patogen, alţi germeni patogeni

Exudat nazal, faringian

5.2. Controlul sterilizării

Bacteriologic:

Stearotest 120 (suspensie limpede violet)

după sterilizare, incubare la 56⁰C, 24h

citire:

menţinut aspectul (culoare, transparenţă) = sterilizare corectă

virajul în galben = sterilizare sub parametrii optimi

virajul în roşcat până la galben = depăşită temperatura de 120⁰C

5.3. Controlul sterilităţii materialelor

prin ştergere cu un tampon steril îmbibat în apă peptonată 1%;

introduse în eprubete (de 180/18mm sau 220/20mm) ce conţin 10-15ml mediu 1 (I.C.), respectiv mediu 2 (I.C.).

5.4. Controlul apei sterile:

însămânţarea directă a 5-10ml într-un balon cu gura largă conţinând 20-50ml mediu 1 (I.C.)

5.5. Aeromicroflora

pentru fiecare încăpere se folosesc două grupe de cutii Petri cu diametrul de 10cm cuprinzând o placă cu geloză nutritivă 2% şi o placă cu geloză-sânge 5-10%

expunere: o grupă de plăci se expune în mijlocul încăperii, la înălţimea unei mese; a doua grupă se expune într-un colţ al încăperii, la înălţimea unei mese (60cm de la podea)

număr necesar de plăci: 1 placă Petri la 10 m³ aer şi nu mai puţin de 5 plăci într-o încăpere

expunerea se face cu deschiderea în jos timp de 5, 10, 15 minute

examinarea probelor: după termostatare la 37⁰C, 24h

Denumirea spaţiilor controlate	Limite maxime admise: (număr total de germeni (NTG)/m^3)
	La 10-15 min. după efectuarea curăţeniei	În timpul lucrului
A. Laboratoare de soluţii perfuzabile, depozit de sterile, biberonării, saloane prematuri	200	300
B. Săli de operaţie, săli de naşteri, saloane nou-născuţi	300	600
C. Saloane de copii < 1 an, săli de alăptare, saloane ATI	500	1000