Factorii de risc din patologia respiratorie
-rolul medicului de familie si colectivitate-


Dr.Afilon Jompan
Cercetător Stiintific Principal gr.I
Dr.Elena Ana Păuncu
Medic specialist medicina muncii


    Astăzi, în lume, începe să se acorde mai mult credit acelor factori care investigati, depistati, eliminati sau diminuati au posibilitatea de a stopa sau diminua aparitia bolii, de a opri sau atenua evolutia spre complicatii sau de a participa la prelungirea si cresterea calitătii vietii.O multitudine din acesti factori influentează negativ starea de sănătate a individului si/sau comunitătii umane fiind etichetati ca factori de risc. O altă categorie de factori au un efect benefic asupra stării de sănătate si sunt considerate ca factori sanogeni . Raportul dintre factorii de risc si factorii sanogeni poate să încline balanta spre diferitele trepte ale stării de sănătate sau boală.

    Medicul de familie si colectivitate umană ce are în îngrijire pacientul, în totalitate (bio-psiho-social) precum si a evolutiei acestuia în mediul familial, comunitar si ambiental, trebuie să aibe un rol hotărâtor în formarea unor deprinderi sanogene si de luptă împotriva factorilor de risc ce pot fi anihilati sau influentati. Si fiindcă nu e simplu să convingi pe cineva să-si schimbe stilul de viată, habitatul, profesia sau chiar domiciliul, trebuie actionat competent si cu mult tact.

    Patologia aparatului respirator cuprinde un larg evantai de afectiuni cu etiologie multifactorială. Astăzi, suferintele respiratorii sunt a treia cauză de deces si ocupă locul întâi în morbiditatea generală. Factorii de agresiune cu impact respirator se asociază deseori si variază de la pacient la pacient, de la o boală la alta. Dacă în cazul afectiunilor acute cel mai ades incriminati sunt factorii infectiosi, în cazul bolilor respiratorii cronice sunt incriminati mai multi factori de risc. Ei pot fi grupati din punct de vedere al capacitătii exterioare de-a actiona asupra lor, în factori de risc neinfluentabili si factori de risc ce pot fi influentati.

    Vom arunca o scurtă privire asupra acestora, utilă medicului de familie si colectivitate, precum si specialistilor din diferite domenii ce pot influenta impactul acestor factori de risc asupra sănătătii populatiei (igienă, medicina muncii, medicina scolară, epidemiologie, sănătate publică, etc)

    Factori de risc neinfluentabili
    Vârsta si sexul , sunt asociati adesea riscului crescut. Astmul bronsic apare cu frecventă crescută până la 40 de ani; până la pubertate este mai frecvent la băieti, apoi raportul se inversează. În cancerul bronho-pulmonar vârsta debutului este aceeasi la ambele sexe, dar boala este de 2-9 ori mai frecventă la bărbati decât la femei. Afectează aproape în exclusivitate pe cei având peste 40 de ani, fiind vârf de morbiditate la circa 60 de ani.

    Zestrea genetică are un cuvânt de spus în aparitia mucoviscidozei, sensibilitatea individuală, atopia din astmul bronsic, deficitul de IgA, de alfa-1-antitripsină, s.a.) Studii consacrate factorului genetic arată că ereditatea determină predispozitia pentru boală, iar factorii de mediu o mentin. Susceptibilitatea pentru o boală respiratorie ne ajută să selectăm deja o grupă populatională cu risc crescut ce necesită evaluarea complexă si supraveghere medicală continuă.

    Factori de risc influentabili
    Tabagismul. Obiceiul de a fuma este factor etiologic si agravant în cazul bronhopneumopatiilor nespecifice si al cancerului bronho-pulmonar. Riscul de îmbolnăvire creste proportional cu numărul tigaretelor fumate pe zi si durata în ani a fumatului. Riscul de neoplasm bronho-pulmonar la marii fumători (peste 25 tigarete pe zi) este de peste 40 de ori mai mare decât la nefumători. Incidenta cancerului respirator este în crestere, ocupă locul întâi al mortalitătii prin neoplazii.

    Fumatul de tigări cu continut redus de gudron si nicotină reduce cu 20Î riscul la bărbati si cu 40Î la femei. Trabucurile si pipa reduc de asemenea rata mortalitătii fată de fumătorii de tigări. Asocierea la fumat si a altor factori de risc creste mult morbiditatea si mortalitatea.

    Efortul fizic. Astăzi este recunoscut faptul că efortul fizic poate induce criza de astm bronsic: exercise-induced asthma”. De asemeni, în efort creste frecventa respiratorie si volumul de aer ventilat. Dacă acesta este încărcat cu praf alveolar (sub 5 microni diametru aerodinamic) sau cu gaze iritante, ele vor pătrunde în proportie crescută în căile respiratorii si pulmoni favorizând aparitia unor fenomene iritative (bronsite), a fibrozelor pulmonare, s.a.

    Factorii psihici favorizează adesea instalarea/agravarea unor fenomene respiratorii. Pot fi: emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice, personalitate nevrotică. Cumulul mai multor evenimente existentiale stresante, măreste susceptibilitatea individului la boală.

    Carentele în apărarea generală antiinfectioasă. Sunt legate de vârsta înaintată, debilitate, casexie, diabet zaharat, alcoolism cronic, imobilitate prelungită, fumat, s.a. Infectiile respiratorii repetate (bronsite cu Haemofilus Influenzae, Virus Sincitial respirator, etc.) creează conditii favorabile aparitiei altor boli respiratorii, cu evolutie cronică.

    Habitatul Confortul termic, numărul de persoane ce locuiesc într-o încăpere, ventilatia (aer viciat, aer conditionat), tipul de încălzire (sobe cu gaz, cărbuni - pericol de intoxicatie cu oxid de carbon), prezenta mucegaiurilor, localizare în zonă industrială, pe arteră cu trafic intens, s.a. sunt factori ce însumati, alături de materialul de constructie si mobilier pot concura la aparitia unui sindrom specific, “sick building syndrome”.

    Conditiile meteorologice influentează cert starea respiratorie prin valori extreme si variatii mari ale: temperaturii (infectii acute ale căilor respiratorii superioare, bronsite, pneumonii), umiditătii relative (cresterea umiditătii relative favorizează aparitia unor boli infecto-contagioase, dar si alături de frig, în anotimpul rece duce la o mărire a frecventei hemoptiziilor la tuberculosi), presiunii atmosferice (disbarismul favorizează crizele de astm bronsic, iar în conditii de hipobarism se produce scăderea presiunii oxigenului în aerul alveolar ce duce la afectarea saturării cu oxigen a sângelui), electricitătii atmosferei, aeroionizarea sa (cresterea încărcării cu aeroioni mari, pozitivi favorizează aparitia senzatiei de sufocare, crizele de astm, hemoptiziile, agravarea unei tuberculoze pulmonare). Conditiile sezoniere favorizează aparitia de epidemii: viroze respiratorii, gripă, cu incidentă maximă în lunile ianuarie-februarie.

    Poluarea mediului înconjurător (inclusiv fumatul pasiv) prin: industrializare (fumuri, ce contin în principal particule de dioxid de siliciu liber cristalin, azbest, bioxid de sulf, oxizi de azot, bioxid de carbon, microorganisme, etc.), urbanizare (gaze de esapament, fibre de azbest în intersectii, fum, noxe rezultate din termocentrale, constructii civile si de drumuri), noxe domestice (praf, gaze de ardere, detergenti, praf microbian, s.a.),. Cancerul pulmonar este de circa 9 ori mai frecvent în orasele poluate decât în mediul rural. Factorii de mediu ambiant intră de la nastere sau pe perioade lungi de timp ca risc pentru individ sau comunitate.

    Expunerea profesională la aeropoluanti si conditii necorespunzătoare de microclimat la locul de muncă duce la aparitia sau/si agravarea unor simptome si chiar boli. Noxele profesionale cu impact respirator pot fi: pulberi (aerosoli solizi si lichizi, de natură minerală, vegetală, animală microorganisme), gaze, vapori, substante radioactive, gaze ionizante. Trebuie subliniat că în patologia profesională un loc important ca frecventă si gravitate este ocupat de afectiunile respiratorii: pneumoconioze si bronhopneumopatii profesionale neconiotice (afectiuni alergice, astm bronsic profesional, bisinoza, plămânul toxic, febra metalelor, febra polimerilor, unele bronsite cronice legate de expunerea la toxice iritante cu agresiune lentă; etc.).

    Profesiunea reprezintă adesea un factor de risc major în aparitia neoplaziilor respiratorii. Studii epidemiologice incriminează în etiologia cancerelor bronho-pleuro-pulmonare pulberile si gazele radioactive (uraniu, radon si descendentii săi), minereul de nichel (rafinare), azbestul (extractie si prelucrare), cromatii si culorile ce contin crom, fierul, huila (distilare), arsenul si derivatii săi, beriliul, cuprul, dioxidul de siliciu liber cristalin (cuart, tridimit, cristobalit), aluminiul, plumbul, clormetileterul, clorura de polivinil, uleiurile minerale, izocianatii, etc.

    Dacă tutunul rămâne una din principalele cauze ale bronhopenumopatie cronică neobstructivă, numeroase studii epidemiologice demonstrează prezenta tulburărilor ventilatorii obstructive în sectoare profesionale cu expunere la pulberi si gaze.

    Comisia de experti OMS reunită la Geneva în noi.-dec. 1993 numeste în grupul “afectiunilor legate de profesiune” si boala cronică respiratorie nespecifică, în a cărei definitie se regăsesc bronsita cronică, emfizemul pulmonar, astmul bronsic.


    Din totalitatea factorilor ce pot fi influentati, o parte ar putea fi complet înlăturati: fumatul (întreruperea definitivă a uzului de tutun), factorul profesional (prin sistarea expunerii sau înlocuirea substantei în procesul tehnologic), unele boli infectioase (prin vaccinare). Prin actiunea omului ca individ si societate, restul factorilor de risc pot fi diminuati, mare parte prin măsuri tehnice, educatie pentru sănătate, măsuri medicale de profilaxie (primară, secundară, tertiară), astfel încât riscul pentru sănătate să scadă. În ultimele două situatii rolul medicului de familie si colectivitate este esential, cu cele mai mari sanse de izbândă.

    El trebuie să efectueze screeningul individual si comunitar, să evalueze gradul de risc, să initieze măsuri concrete pentru cresterea sau diminuarea gradului de risc. Insăsi atitudinea si conduita sa e necesar să fie modificată în sensul abordării prioritare a activitătilor preventive. El trebuie să găsească motivatiile necesare care să-l determine pe pacient sau comunitatea umană la actiuni concrete în scopul apărării propriei sănătăti.

    Programele de reducere a riscului la nivel individual trebuie să fie specifice fiecărui pacient, iar măsurile adaptate vârstei, sexului si modificărilor survenite în starea de risc. Adesea e necesară “negocierea“ între pacient si medic pentru a stabili gradul de implicare al pacientului la programul propus.

    Bibliografie selectivă

    1. Antonescu R. - Contributii la studiul actiunii fumatului asupra functiei respiratorii, Igiena, Medicina Muncii si medicina Socială, 1989, 2, 127-132
    2. Archer VE - Radon, silicosis, and lung cancer, Health Phys., 1996, 70, 2, 268-269
    3. Barnea M., Barnea E. - Bolile respiratorii si factorii de mediu. Profilaxie, Ed.Med., Bucuresti, 1989, 32-82, 251-256
    4. Bachmann M.O., Myers J. E. - Influences on sick building syndrome symptoms in three buildings, Soc.Sci.Med., England, 1995, 40, 245-251
    5. Castranova V. - Generation of oxygen radicals and mechanisms of injury prevention, Environ. Health Perspect., 1994, 102, 10, 65-68
    6. Chapman K.R., MD - Therapeutic Algorithm for Chronic Obstructive Pulmonary Disease, The American Journal of Medicine, 1991, 91, 4A: 17S-22S
    7. Cotch M.F., Beaty T.H. and Cohen B.H. - Path Analysis of Pulmonary Function and Cigarette Smoking, Am. Rev. Respir. Dis. 1990, 142: 1337-1342
    8. Jompan A. - Fumatul, un factor de risc evitabil în pracica medicului de familie, Medicina Familiei, 1995, 7: 5-8
    9. Lupsa Ioana, Păuncu Elena Ana, Vlaicu Brigitte, Gluhovschi Emilia - Probleme de sănătate publică a factorilor de risc cardiovasculari si respiratori - A XXVII-a Sesiune Stiintifică a Centrului Medical pentru Servicii de Sănătate si Conducere Timisoara, 28.10.1994
    10. Schneider F., Bunu Carmen, Păuncu Elena, Rosca Stefania, Vancea D., Tudorache V. M. - Impactul poluării atmosferice asupra căilor respiratorii, A XXXI-a Sesiune Stiintifică a Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate si Conducere Bucuresti, 29.02-01.03.1996
    11. *** - Le depistage precoce des maladies professionelles, Geneve, OMS 1989, 9-31, 219-226, 257-260
    12. *** -Informatii OMS. Experti OMS, Geneva 21-23 sept.1993, Viata Medicală, 1993, 42


Cuprins Homepage