Obezitatea pare la prima vedere un factor important, dar la o analizã multifactorialã, în urma
       departajãrii de asociatiile ei morbide (hiperlipidemie, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, etc.),
       rolul ei în geneza bolii coronariene este redus.Un factor greu de certificat, dar a cãrui importantã este
       tot mai mult subliniatã, este stresul psiho-social, receptionat îndeosebi de persoanele cu comportament de tip A: indivizi
       ambitiosi, agresivi, care îsi îngãduie prea putine momente de relaxare.Dintre stãrile psihice, este de
       evidentiat nocivitatea anxietãtii, a ostilitãtii reprimate, nu însã si suferintele psihice de tipul isteriei,
       hipocondriei, depresiei, paranoiei, psihasteniei si hipomaniei.O serie de factori minori de risc se
       referã la compozitia sângelui: hiperuricemia, cresterea hemoglobinei, a fibrinogenului, a vâscozitãtii
       sângelui, a alfa-2 globulinelor si prezenta autoanticorpilor antitiroidieni.

       Factori protectori: Valoarea predictivã destul de redusã a factorilor de risc coronarian a orientat în
       ultimul timp cercetãrile în directia cãutãrii si analizãrii rolului unor posibili factori protectori.
       Întrebarea "de ce face" un anumit individ boala coronarianã devine acum "de ce nu o face?" Un prim
       factor protector este efortul fizic. Deoarece profesiunile care reclamã un efort fizic important sunt
       astãzi rare, s-a analizat importanta practicãrii sportului în orele libere sau în zilele libere de la
       sfârsitul sãptãmânii. Chiar la indivizi care nu fac sport propriu-zis, exista o corelatie negativa sigurã
       între frecventa anomaliilor electrocardiografice si timpul de deplasare pe jos sau pe bicicleta spre
       locul de munca. În general, se apreciazã ca , în raport cu persoanele active, riscul sedentarilor de a
       face infarct este de 2-3,5 ori mai mare. S-a constatat o relatie directã între longevitate si nivelul de
       educatie si inteligentã. Studiind longevitatea în functie de fizicã se observã cã la nivelul superior de
       educatie, inteligentã si ocupatie, activitãtile fizice din timpul neocupat profesional sunt mai
       numeroase dar si în relatie inversa cu activitatea fizica profesionalã.Cea mai strânsã relatie dintre
       longevitate si activitatea fizica din "timpul liber" se observã la grupa de vârstã 40-49 ani.

         Un alt factor protector este consumul moderat de alcool (pânã la 59 ml pe zi). Corelatia negativã între
         alcool si infarct se mentine si la analiza multifactorialã. Efectul protector cel mai ridicat îl are
         vinul.Calitatea apei de bãut , mai exact continutul în magneziu, reflectat în duritatea apei, este un alt
         factor protector.Alti factori protectori sunt: cantitatea de fibre vegetale si de vitamina C din
         alimentatie.Dintre factorii sociali : cãsãtoria fericitã apare ca factor protector. De asemenea, cei care
         locuiesc în mediul rural sunt protejati, chiar dacã muncesc în orase.În tãrile dezvoltate infarctul
         miocardic este mai putin frecvent în rândurile claselor sociale favorizate si mai frecvent la clasele
         sociale inferioare.Prin cunoasterea factorilor de risc si combaterea lor, reducerea morbiditãtii si
         mortalitãtii prin infarct miocardic va conduce nu numai la cresterea duratei medii a vietii, dar, ceea ce
         este tot atât de important, la prelungirea vietii active, plãcerea de a trai si de a fi util, la ceea ce numim
         calitatea vietii.