In 25-27 septembrie 2013 delegaţi din Suedia, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Lituania, România, Slovenia, Olanda și Cipru au luat parte la o reuniune cu tema “Demnitate inainte de toate”- priorități în reforma serviciilor de îngrijiri de sănătate, găzduită de Ministerul Sănătăţii din Suedia. La întâlnire au participat şi Alan Braid , consilier sef pentru Asistență Socială din Scoţia și Lisa Schönenberg, de la European Social Network, care au prezentat experiențe și exemple de bună practică ale unor membri ai ESN (Dignity first – priorities in reform of care services).

În scopul de a creşte calitatea asistentei medicale si sustinerea financiară, guvernul suedez a implementat mai multe reforme, inclusiv legislație care promovează libera alegere, demnitatea în ingrijirile de sănătate, sprijinirea lucratorilor din sănătate, formarea de personal de îngrijire , coordonat și integrat, registrele de calitate și ghiduri naționale privind îngrijirea persoanelor cu demenţă. Participanții au discutat despre modul în care sistemele lor de asistenţă națională pot echilibra îngrijirea formală și ccea de la nivelul familiei și cum să promoveze inovația și reabilitarea. În plus, au discutat despre utilizare al tehnologiilor moderne în îngrijirea persoanelor în vârstă și modul în poate fi măsurată calitatea serviciilor oferite.

În toate țările reprezentate, sistemele de îngrijire pe termen lung se bazează pe îngrijirile oferite de catre membrii familiei. Cu toate acestea, Lennarth Johansson a subliniat că în 30 de ani, populația cu vârsta de peste 80 de ani se va dubla sau tripla în unele țări, iar contractul între generații trebuie renegociat. Mai mult decât atât, îngrijirea oferită de familie ridică de asemenea întrebări cu privire la participarea pe piața muncii și sprijin financiar pentru îngrijitorii de sex feminin. Delegații au convenit că măsurile de sprijin pentru membrii de familie sunt esențiale pentru persoanele care doresc să stea acasă. Alan Braid a explicat că un test de stres pentru membrii familiei, efectuat de către autoritățile locale din Scoția a prevenit neplăcerile sau suprasolicitarea din partea familiei.

Mulți dintre delegați au subliniat, de asemenea, multutidinea de posibilități care există într-o societate care îmbătrânește, cum ar fi speranța de viață mai lungă, tehnologiile în curs de dezvoltare și angajamentul civic. "Trebuie să schimbăm sistemul nostru de îngrijiri de la un sistem intervenţionist, către o abordare care să permită și să evalueze ce abilități pot oferi oamenii în vârstă și ce pot oferi comunitățile ", a remarcat Lisa Schönenberg de la ESN, la sfârșitul sesiunii. Lena Borell de la Universitatea Karolinska din Suedia a dat mai multe exemple de servicii regândite, cum ar fi controlul sanitar de catre pacienti prin intermediul tehnologiei, sau serviciile daneze de reabilitare şi îngrijire la domiciliu, care permit persoanelor în vârstă de a efectua sarcinile de zi cu zi ei înșiși. Această schimbare de paradigmă a dus la o reducere cu 40% a îngrijirilor la domiciliu .

Următoarea sesiune s-a axat pe utilizarea de tehnologii în viața vârstnicilor. "Casele noastre nu sunt construite pentru îngrijiri avansate", a remarcat Stefan Lundberg, "cu toate acestea, casa este locul pentru ingrijiri, în viitor". Tehnologiile de îngrijire, tehnologiile medicale, mediul ambiant asistat și tehnologiile sociale ar trebui să fie puse în aplicare într-un mod centrat pe persoană. "Persoanele în vârstă știu cum să folosească tehnologia, trebuie doar să utilizeze tehnologia existentă și nu sa inventeze ceva nou, care nu satisface obiceiurile utilizatorilor de servicii", a conchis Stefan Lundberg în prezentarea sa. Lisa Schönenberg de la ESN a subliniat că, deși tehnologia are un potențial de creștere în ceea ce priveşte îmbunatăţirea ingrijirilor viitoare, ea este inaccesibilă pentru majoritatea utilizatorilor de servicii de azi . Ca una dintre puținele zone din Europa, Scoția a implementat un program național de tehnologie în îngrijirea persoanelor vârstnice, “National Telehealth and Telecare Delivery Plan” pentru Scoția, care a fost prezentat pe scurt de către Alain Baird. Aproximativ 80% din persoanele din Scoția primesc deja sprijin telecare la domiciliu, cu rezultate pozitive, cum ar fi mai puţine internări în spital sau  îngrijiri la domiciliu.

În Suedia , profesioniștii pot utiliza date din peste 78 de registre naționale de calitate în sănătate, în scopul de a monitoriza calitatea serviciilor sociale și de sănătate. Multe dintre registrele suedeze sunt axate pe îngrijirile pe termen lung, cum ar fi registrul Alert Senior care adună date individuale privind căderile, escarele şi malnutriţia, registrul de îngrijiri paliative și registrul de demenţă". Registrele sunt un instrument de învățare și îmbunătățire a calității în asistența socială și în serviciile de sănătate și nu de supervizare a serviciilor", a explicat Bodil Klintberg, șeful Biroului Suedez al Registrului Național de Calitate. Eva Nilsson Bågenholm, coordonator național pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, a explicat modul în care Registrul Naţional de Demenţă a ajutat la îmbunătăţirea îngrijirilor oferite persoanelor cu demenţă: "Registrul BPSD colectează simptome comportamentale şi psihologice în demenţă, care afecteaza 90% din toţi pacienţii cu demenţă. Cu registrul de acum suntem în măsură să înregistrăm preferințele personale, care au un impact mult mai bun asupra simptomelor, inclusiv agresiune sau halucinații și suntem în măsură să oferim servicii de îngrijire centrate pe persoană într-o echipă, mai degrabă decât cu ajutorul medicamentelor ". Registrele suedeze  au avut succes, şi datorită faptului că legislația promovează colectarea datelor şi lucrătorii din servicii sunt implicați în mod activ în colectarea datelor. La finalul evenimentului, delegații au subliniat că schimbul de cunoștințe legate de măsurarea calităţii și regândirea serviciilor de îngrijire ar putea duce la o creştere a calităţii asistenţei medicale, cu sustenabilitate financiară.