Ce este medicina generală ?

 

Asistenta medicală primară reprezintă totalitatea serviciilor de sănătate integrate si accesibile prestate de medicul generalist, care este responsabil pentru rezolvarea marii majorităti a problemelor de sănătate individuală, care are o legătură strânsă cu pacientii si care activează în context familial si comunitar (definitie dată de IOM - Institution of Medicine's Committee on the Future of Primary Care, 1996).

La Conferinta de la Alma-Ata din 1979, s-a stabilit că îngrijirile primare de sănătate sunt «îngrijiri esentiale de sănătate bazate pe metode si tehnologii practice, pertinente din punct de vedere stiintific si acceptate din punct de vedere social, care să fie accesibile tuturor indivizilor si familiilor din comunitate, prin întreaga lor participare, si la un cost pe care comunitatea si tara si-l poate permite. Îngrijirile primare de sănătate sunt primul nivel al contactului indivizilor, familiei si comunitătii cu sistemul de sănătate. Ele sunt furnizate de persoane calificate si cuprind atât servicii preventive, cât si servicii curative».

Hipocrate, creatorul scolii de medicină din Cos, al cărui jurământ este încă rostit de absolventii universitătilor medicale, desi a rămas în istorie, nu a avut monopolul medicinii în Grecia Antică. Mai exista o scoală medicală rivală, la Knidos. În timp ce Hipocrate îi învăta pe studentii săi cum să îngrijească pacientul ca un sistem unitar, medicii din Knidos era reductionisti, ei se axau pe tratarea bolilor si a organelor. Ei ar putea fi considerati ca fiind primii specialisti. Desigur, cunostintele de atunci erau limitate si poate acesta este motivul pentru care această abordare a medicinii nu a avut succes. Cert este că medicina hipocratică, bazată pe acordarea îngrijirilor medicale omului privit ca un întreg a avut o mai mare recunoastere.

Primii medici practicau medicina generală. Pe măsură ce cunostintele medicale au evoluat, s-a simtit nevoia dezvoltării unor specialităti care să studieze anumite segmente ale stiintelor medicale. Procesul s-a accentuat apoi paralel cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, al noilor metode de investigare si tratament.

Drumul parcurs de medicina generală  spre redefinirea pozitiei sale în epoca modernă a fost anevoios si plin de piedici din partea celor care nu vroiau să înteleagă viitorul. Greutătile întâmpinate de medicina generală, frustrările si greutătile medicilor au fost urmate în unele tări de scăderea dramatică a numărului medicilor generalisti. Cel mai sugestiv este cazul SUA, unde numărul medicilor generalisti a scăzut până la 15%, punând probleme mari sistemului de sănătate. În prezent se fac eforturi mari de atragere a medicilor spre medicina de familie prin diverse modalităti. Dar, semnalul tras de medicii americani a avut ca rezultat o reluare a eforturilor pentru definirea statutului medicilor generalisti (19). În 1962 a fost creată o grupare formată din 10 medici generalisti cu scopul de a conserva acele pretioase însusiri ale vechiului generalist.  Acestia s-au hotărât să pună bazele unei “miscări” care să ducă la crearea unei noi specialităti - medicina familiei. George James scria în New England of Medicine din 11 iunie 1964 : «Dacă nevoia de medici de familie ar fi mai puternic imprimată prin educatie, declinul acestei specialităti ar fi oprit. Cred că aceasta este doar una din verigile procesului, deoarece medicina de familie este medicina viitorului». După multe eforturi, în 1969 medicina familiei era recunoscută în învătământul postuniversitar si universitar. În următorii 10 ani s-au derulat peste 400 de programe de pregătire a medicilor de familie.