Medicina generală ca organizatie

 

Organizatia medicilor generalisti are multe dintre elementele descrise de Mintzberg în cadrul birocratiei profesionale (28).

Birocratia profesională este caracterizată printr-o activitate foarte complexă si inteligentă, care poate fi adaptată si tipizată pentru fiecare beneficiar, dar care este compusă din mai  putine sau mai multe componente standardizate, care necesită o folosire repetată a unor probleme aparent similare.

Mintzberg afirmă că: «astfel de organizatii se bazează în coordonare pe standardizarea talentelor obtinute prin antrenament, continuu perfectionate. Ei angajează specialisti cu înaltă pregătire -profesionisti- ca nucleu operativ al intreprinderii si apoi păstrează un control considerabil în ceea ce priveste activitatea lor. Profesionistii lucrează relativ independent unii de altii, dar în strânsă legătură cu clientii pe care îi servesc- ca de ex. doctorii cu pacientii pe care îi tratează, contabilii cu firmele cărora le controlează bilanturile».

Cea mai mare parte a muncii în aceste organizatii nu se doreste a fi creativă. Sunt aplicate cu atentie si disciplinat cunostintele dobândite într-un domeniu specific. În esentă, acesti profesionisti execută în mod repetat aceleasi etape: 1. pun diagnosticul în problema clientului si 2. aplică, în functie de un anumit standard, solutia cunoscută.

Foarte rar membrii unei organizatii birocratice modifică o solutie cunoscută. Deviza lor este performantă, nu creativitate.

Ca profesionisti ei au nevoie de o recunoastere a aptitudinilor lor si a reputatiei atât în afara organizatiei, cât si între egali. Dacă încalcă regulile organizatiei, aceasta îi pedepseste. Dacă încalcă traditiile, sunt penalizati.

În fapt, multi profesionisti au tendinta să opună rezistentă controlului administrativ intern. Prin natura lor sunt perfectionisti. Profesionistii îi privesc pe administrativi ca pe subalterni (sau ca dusmani) si încearcă să-i domine. Profesionistii s-au pregătit ani de zile ca să ajungă specialisti în domeniul lor si au tendinta către o exagerare a ego-ului.

Forma organizatiei de profesionisti tinde să fie de tip parteneriat-voluntar, mai mult pentru a simboliza o independentă a spiritului.

Evolutia profesionistului se face către acumularea de experientă care să-i folosească mai târziu la ocuparea unui loc în top. Sunt dotati cu o mare consecventă, politicul jucând un rol important; gelozia este prezentă permanent, lucru care face ca organizatia să arate mai bine din afară decât din interior.

Managementul tinde să fie mai înrudit cu colectarea si repartizarea recompenselor.  Strategia si procesul decizional tind să fie egalitariste, egocentrice si puternic politice (e vorba de politica organizatiei). Criteriul de succes este adesea subiectiv. În consecintă, managementul la nivel strategic implică organizarea blocurilor politice înaintea fiecărei întâlniri, construirea de coalitii si management în esentă politic. Deciziile de interes larg se iau de către un comitet. Cheia devine, deci, controlarea luării deciziilor la nivelul comitetului. Activitatea organizatiei merge relativ bine, atunci când profesionistii sunt competenti, constienti si disciplinati. În caz contrar, rezultatele sunt slabe.

Calitatea si eficienta muncii în asemenea organizatii poate fi mentinută. Evaluările persoanelor trebuie însă făcută prin folosirea metodelor de evaluare internă, de către egali si prin respectarea traditiilor. Nu există standarde de productivitate sau calitate pentru profesionisti.

Desigur, această abordare nu se suprapune în totalitate în cazul organizatiei medicilor generalisti . Există si unele diferente dar în linii generale organizatia medicilor generalisti poate fi privită, până în prezent, ca o birocratie profesională. Schimbarea care ar trebui să se facă în planul organizatiei ar trebui să fie spre un tip de organizatie deschisă, în retea, care să se bazeze pe informatie.