Hermann Oberth (1894-1989)

       Hermann Oberth face şcoala primară la Sighişoara, apoi gimnaziul “Şcoala din Deal”. După susţinerea bacalaureatului, în 1912, spre uimirea colegilor şi a profesorilor care îi cunoşteau înclinaţiile spre tehnică,  Hermann Oberth pleacă la Munchen să studieze medicina.

"Am studiat întâi medicina. Mă decisesem pentru această meserie din înclinaţie pentru ştiinţele naturii. Cu această ocazie, în semestrele preclinice am acumulat bazele unor cunostinţe biologice destul de vaste pentru ca mai târziu să mă ocup din pură plăcere de ele".

       Totuşi, înclinaţia spre studiul matematicii şi fizicii era mai mare şi nu putea rupe brusc legatura cu ele, astfel că adeseori studentul medicinist putea fi văzut la cursurile de aerodinamică ţinute de Prof. Jacob Robert Emden (1862-1940) sau la cele de fizică ale celebrului Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923) .

       Odată cu începerea primului război mondial, Oberth îşi întrerupe studiile şi se întoarce acasă. Împreună cu colegii săi de la “Şcoala din Deal” pleacă pe front cu Regimentul 3 infanteri din Sibiu. După câteva luni este rănit şi mutat în calitate de sergent sanitar la Lazaretul de rezervă din Sighişoara. Timp de caţiva ani lucrează aici, sub conducerea tatălui său. Nu neglijează însă nici cercetările de medicină spaţială, efectuând numeroase experienţe asupra sa, folosind alcoolul şi scopolamina pentru a observa reacţiile organismului scufundat în apă. Reuşeşte să prelungească starea de imponderabilitate cu aproape 1/2 oră.

       În 1917 proiectează prima rachetă din lume de mare distanţă care urma să zboare pe o rază de 300 Km folosind combustibili lichizi (alcool şi oxigen lichid).

       În 1918, tatăl său considerând că Hermann are o practică suficientă, îl trimite la Budapesta pentru a termina studiile medicale. Aici, Oberth se îmbolnăveşte de gripă spaniolă şi se întoarce în ţară. După război abandonează studiile de medicină şi urmează Facultatea de fizică din Cluj, absolvind-o în 1923. Ulterior a mai studiat la Munchen, Gottingen şi Heidelberg.

       În 1922, lucrarea sa de doctorat despre ştiinţa rachetelor a fost respinsă, fiind considerată utopică. Lucrarea a fost totuşi tiparită folosind fonduri private şi a produs controverse în presa. Hermann a comentat ulterior ca s-a abţinut, în mod deliberat, să scrie o altă lucrare de doctorat, cu scopul declarat de a deveni un om de ştiinţă mai valoros decât cei care i-au respins-o, chiar fără a fi recunoscut de aceştia. Oberth a fost un critic aspru al sistemului de învăţământ al vremii, comparându-l cu o maşina cu farurile aţintite înapoi, lipsită de viziune.

       În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea “Racheta în spaţiul interplanetar”, iar în 1929, “Moduri de a călători în spaţiu”. În anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin în calitate de co

nsultant ştiinţific la primul film din istorie cu acţiune în spaţiu: „Femeile de pe Luna”. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang şi a avut un succes enorm în popularizarea noii ştiinţe a rachetelor.

      Mai departe, activitatea lui Hermann Oberth se concentrează doar în domeniul aeronauticii, unde aportul său este deosebit, astfel încât în 16.07.1969 îl regăsim în tribuna oficială instalată la Cap Kennedy (astăzi Cap Canaveral), asistând la lansarea rachetei Saturn V ce avea să ducă primii pamânteni pe lună (Apollo 11). Saturn V fusese proiectată de unul dintre  discipolii lui Oberth, Wernher von Braun. Acesta provenea din Germania nazistă, unde a condus echipa ce a proiectat şi realizat racheta V-2, care a ucis peste 7.000 de oameni în Marea Britanie în 1944 şi 1945.

       După război, Oberth s-a mutat în Germania, la Feucht, lângă Nurnberg. Între timp Wernher von Braun fondase un institut pentru explorări spaţiale în Statele Unite ale Americii, la Huntsville, Alabama, unde i s-a alăturat şi Hermann Oberth. Aici a fost implicat într-un studiu numit Dezvoltarea tehnologiei spaţiale în următorii zece ani. La sfârşitul lui 1958, Hermann Oberth se întoarce în Feucht, şi s-a dedicat scrisului, legat de posibilităţile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapultă lunară, un elicopter şi un avion silențios, printre altele. În anul 1960, a lucrat la Convair, în calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltării rachetelor Atlas, în Statele Unite.

Hermann Oberth si Dumitru Prunariu